Cotroceni

Poezii

septembrie 12, 2017

Viaţa ca o scală

Cândva, demult, cu-ntreg norocul De pe această lume fost-am cununat, Şi-am fost – o vreme-ndel...
Read more

septembrie 11, 2017

Ce-oi fi ?

În clinica de nesimţiţi Parcă-s de-o viaţă internat. Nu sunt deloc prea ocupat, Cum vreau să ...
Read more

septembrie 11, 2017

Monstru

Sunt un monstru, însă federalizat, Că sunt stăpân peste şapte provincii, De-ntreaga presă-a lu...
Read more

septembrie 11, 2017

Prea deloc

Am fost mereu prea ocupat Să fi fost cumva preocupat Ca singurului sfat, util să zic, Vreo imp...
Read more

septembrie 8, 2017

Doare adevărul ?

Dar adevărul absolut unde se află oare Şade de mine-ascuns, e-n altă depărtare? În loc să fiu ...
Read more

septembrie 7, 2017

Ascultă

Ascultă şoapta vântului, ce-ţi spune ? Aşa-i că spune lucruri despre mine, Te-ndeamnă  nicioda...
Read more

septembrie 6, 2017

Premiu pentru eşec

De unul singur, făr-un pic de ajutor, M-am prea orbit cu propria naivitate, M-am tot plimbat c...
Read more

septembrie 1, 2017

Dualitate

Cum aş putea să fiu concomitant şi relaxat şi vigilent, Să am o linişte în suflet, dar gândul ...
Read more

septembrie 1, 2017

Timp (im)propriu

Sunt permanent nedespărţit De propria tristeţe, asta simt, Nu-ncerc eliberarea mea de spaţiu, ...
Read more

septembrie 1, 2017

Inutile întrebări

Întreb, a fost cumva descoperit recent vreun leac eficient, De-o fi el hap sau unguient, de fo...
Read more