Cotroceni

 

Ascultă şoapta vântului, ce-ţi spune ?

Aşa-i că spune lucruri despre mine,

Te-ndeamnă  niciodată să renunţi,

Nicicum să nu dărâmi acele punţi.

 

Ce le-am clădit cândva cu-atâta trudă,

Când încă dragostea era flămândă,

Atunci nevoie-avea să fie-ntreţinută,

S-o poată prezenta ca pe-o izbândă.

 

Dar să te iubesc în tăcere, am voie oare?

S-ajung în pragul lumii, ca o-ntâmplare,

De după colţul ei să stau să te privesc

Doar pe furiş măcar, tăceri doar să rostesc.

 

E voie-acum, sau aştepţi să mă sfârşesc ?

 

SILVAN   G   ESCU

 

leave your comment


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *