Cotroceni

Promisiune de credinţă

 

Iubita mea, ai răsărit cândva

Şi-ai înflorit abia acum,

Ai apărut boboc în viaţa mea

Ca să păşim pe-acelaşi drum.

 

Cu mine mergi acum spre viitor,

Să te respect o viaţă, îţi promit

S-aleg mereu momentul potrivit

Şi-am să-ţi ofer iubirea până mor.

 

De trece timpul, cum o vrea o trece,

Dar nu va fi o pierdere de timp,

Voi încerca nicio greşeală să comit,

Promit să te-ncălzesc de-ţi va fi rece.

 

Nu vei simţi că eşti a nimănui,

Un ciot uitat pe trunchiul pomului,

Nici singură sub bolta cerului,

Ori, rătăcind pe drumul dorului.

 

Mereu te voi iubi, îţi voi fi fidel,

Fiindcă de-acuma am în viaţă-un ţel,

O vorbă am acuma cui s-o spun,

Voi fi egal cu tine-n toate, nu stăpân.

 

M-asculţi, mă înţelegi, mă crezi?

Cândva, promisiunea asta de-o revezi,

Să-ţi aminteşti cu drag de ziua-aceasta,

Promit, aşa ne vom petrece toată viaţa.

 

SILVAN  G  ESCU

leave your comment


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *