admin on septembrie 7, 2016 No Comments
♦♦♦Date și primite. Astfel, ambii obraji de peste și de dincoace de Canalul Mânecii vor rămâne multă vreme roșii. În contrast cu restul feței, de o culoare mai palidă decât moartea.
♦♦♦De rușine, insula simte că se depărtează deja de această lume, îndreptându-se spre o destinație veche, care redevine nouă, cea a întoarcerii sub ape, în Atlantida vremurilor glorioase de mult apuse. Iar ,, populanții” ei sunt pe cale să redevină ce au fost cândva, independenți Om-fibieni, recordmani în submersie. Și în mod evident – în subversie.
♦♦♦Și totuși, ștergându-se cu dosul ( era cât pe-aci să nu zic al palmei ) de roșia rușine, parcă ar vrea să se agațe cu cârligul de pescuit de continent, fără să arate dacă doresc să fie pește sau pescar. Oricum, orice, numai să nu iasă. Iasso!
♦♦♦Acum, văzând ce întorsătură iau lucrurile, una neplăcută pentru toți actorii politici, care au câștigat ,, Zmeura de aur ” și ,, Lingura de lemn ” ( Tănase ! ) pentru întreaga activitate, în același timp, dacă s-ar putea ar face pe dracu-n patru să iasă pe la intrare și astfel să intre din nou în UE, neieșind!
♦♦♦În toată această fierbințeală a minților răscăcărate peste Canal, ea singură, zăpada a uitat să mai plece de pe crestele joase ale munților Scoției – singura din regat care pare să aibă capul deasupra apelor. Ape învolburate, care se vor transformate direct în cuburi de gheață pentru simpaticii și proverbialii zgârciți băutori de whisky, care nu vor cheltui astfel niciun penny în plus.
♦♦♦De partea cealaltă, Țara Galilor, ai cărei locuitori sunt nemerituoşi descendenţi ai vajnicilor lor strămoşi – această ţară năucă se tăvălește prin iarba verde de acasă de râs. La fel și vacile lor – (la vache qui rie, ar zice francezii, dacă i-ar lăsa magrebienii). Așadar cu toții râd de bleaga Britanie, făcându-i feștanie.
♦♦♦Între timp – luându-și spațiu de gândire – marii lideri europeni, cu gulerele cămășilor răsfrânte peste cefele ( de porc îmi venea să zic ) groase, după ce s-au învârtoșat peste măsură, mai ceva ca mădularul lui Terente, acum o lasă mai jos. Văzând că li se-nmoaie și le atârnă la fel ca viitorul imprevizibil și improbabil. Dacă permiteți, direct în față. Și tare se tem că astfel nu vor mai putea face față probabilelor provocări viitoare!
♦♦♦Din toate aceste nehotărâri hotărâte deja de capul lor, eu unul am înțeles că nu pricep nimic.
♦♦♦Dar voi pe mine?
nE-PĂlmuiTUL diN COTROCENI
S g. E
