De-a lungul timpului, ansamblul Cotroceni a suferit mai multe modificări, dar și-a păstrat constant funcția religioasă și de reședință domnească. Mănăstirea Cotroceni, cea mai importantă ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino, era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), hramuri alese în relaţie cu evenimente din viaţa personală a domnitorului Şerban Cantacuzino.

Asemănătoare arhitectonic cu cea a deosebitei ctitorii a strămoşului său, Neagoe Basarab, de la Curtea de Argeş, biserica de la Cotroceni ocupa poziţia centrală, pe laturi ridicându-se palatul domnesc, casele egumeneşti (stăreţia), clopotniţa, chiliile, trapeza, cuhniile şi un paraclis.

În 1682, Şerban Cantacuzino a închinat mănăstirea Cotroceni întregii comunităţii monastice de la Muntele Athos, stabilind ca egumenul să fie trimis de la Sfântul Munte, călugării de acolo primind ca ajutor anual o parte din veniturile acestei mănăstiri. Şerban Cantacuzino a fost înmormântat în cripta din biserica de la Cotroceni, ulterior mănăstirea devenind o necropolă a Cantacuzinilor.

În decursul existenţei a trecut şi prin momente dificile, fiind afectată de ocupaţii militare, cutremure şi incendii, cu implicaţii negative asupra situaţiei ei. Cutremurul din octombrie 1802 a avut consecinţe dezastruoase asupra tuturor clădirilor mănăstirii şi, în special, asupra bisericii, care a fost în mare parte refăcută şi pictată din nou (1806). În timpul evenimentelor revoluţionare din 1821, Tudor Vladimirescu şi-a stabilit cartierul general la Cotroceni şi, în urma lui, dar şi în timpul revoluţiei de la 1848, mănăstirea a fost ocupată de trupele turceşti, care i-au arestat pe revoluţionari.

În 1948, după abdicarea regelui Mihai, palatul Cotroceni a intrat în administrarea autorităţilor statului, biserica fiind închisă cultului din consideraţii ideologice. Afectată serios de cutremurul din martie 1977, biserica fusese iniţial inclusă în proiectul de restaurare a întregului ansamblu.

Din nefericire, în anul 1984 autorităţile comuniste au considerat că biserica era „incompatibilă” cu restul clădirilor, astfel că au demolat-o. În iulie 2003, în urma mai multor intervenţii, în special ale familiei Cantacuzino, au fost demarate lucrările de zidire pe vechile fundaţii a bisericii Cotroceni, sub forma unui „Memorial Cantacuzin”, care a presupus reconstruirea numai a pronaosului şi pridvorului. Mai târziu, în mai 2008, au fost reluate lucrările de refacere, rezidindu-se şi naosul şi altarul bisericii, pentru ca noua construcţie să aibă o formă cât mai apropiată de cea originară.

Biserica este deschisa duminica, doar pentru slujbe.

Telefon: 021-317.31.07

 E-mail: vizitare@muzeulcotroceni.ro

ADRESE UTILE :

http://www.muzeulcotroceni.ro/   http://www.muzeulcotroceni.ro/viziteaza/vizitare.html  Palatul Cotroceni